119878509_161884368869736_77869550274195

 

                           EXCURSII DE O ZI  PROPUSE DE TRANSYLVANIA WINE TOURS

 

       1. CLUJ-NAPOCA – VILLA VINEA - LILIAC - retur

         2.  CLUJ-NAPOCA - VILLA VINEA  - LA SALINA -retur

       3. CLUJ-NAPOCA - LILIAC - VALEA ASCUNSA - retur

       4. CLUJ-NAPOCA - LECHBURG ( LECHINTA) - VALEA ASCUNSA - retur

        5. CLUJ-NAPOCA - TELNA -CIUMBRUD - retur

        6. CLUJ-NAPOCA - JIDVEI - IGHIU - retur

        7. CLUJ-NAPOCA - SILVANIA - CARASTELEC - retur

        8. CLUJ -NAPOCA - CARASTELEC - FORT SILVAN - retur

        9. CLUJ-NAPOCA - FORT SILVAN - NACHBIL - retur

        10. CLUJ-NAPOCA - FORT SILVAN - TEODOR - retur

        11. CLUJ-NAPOCA - HETEI - TEODOR - retur

        12. CLUJ-NAPOCA - NACHBIL - TEODOR - retur

                                            SCURTE INFORMATII DESPRE CATEVA DIN CRAMELE INCLUSE IN TRASEELE PROPUSE​
 

 

  CRAMA TELNA

Istoria Cramei Țelna se împletește strâns cu cea a vinurilor regiunii Alba; rădăcinile sunt adânci și este însemnată de evenimente excepționale.

Cultura viței de vie este consemnată aici încă din vremea lui Burebista, iar de la Herodot – părintele istoriei – știm că geții își transportau cu caii lor mărunți vinul până la cetățile grecești de la Pontul Euxin (Marea Neagră).

În vremea ocupației romane, Via Magna, drumul ce lega cetățile Apulum (Alba Iulia) de Napoca (Cluj) șerpuia la poalele masivului Piatra Craivii. De-a lungul său se așterneau comunități care cultivau viță de vie i care însuflețesc și astăzi acest pământ: Șard, Ighiu, Țelna, Bucerdea Vinoasă, Cricău, Galda de jos.

 

Povestea continuă, și în Evul Mediu aflăm că vinurile din regiune nu se produceau doar în cantități însemnate, dar erau și foarte bune.

Potrivit consemnărilor, în anul 1173 vinurile podgoriilor transilvane erau atât de bine cotate în Ducatul Veneției, încât la fixarea prețurilor maximale au fost exceptate, fiind astfel încurajate. O sută de ani mai târziu, în 1293, aflăm că pentru transportul vinurilor din ținuturile carpatine, în arsenalul Veneției s-au construit nu mai puțin de 15 galere.

Trei secole mai târziu, în 1476, semn că aici arta vinurilor era adânc înrădăcinată, regele Matei Corvin comandă vinul pentru nunta sa de la Crama Țelna.

Pentru a descoperi sufletul cramei și secretele vinului de aici, trebuie să vă imaginați pivnița.

Săpată la 20-25 de metri sub dealul ce străjuiește conacul, în anul 1784, pivnița Cramei Țelna este un unicat în regiune.

Având forma literei „U”, ea are nu mai puțin de 150 de metri lungime și 6 lățime.

Acesta este spațiul hotărâtor pentru desăvârșirea vinurilor.

Aici, temperatura (10-11 grade Celsius) și umiditatea (98-100%) sunt constante de-a lungul anului grație mucegaiului nobil și al ventilației naturale asigurate prin nișele din bolta de piatră înaltă de trei metri.


  CRAMA LECHBURG, LECHINTA

 

Pământurile foarte potrivite pentru viticultură, lucrate și azi în spiritul vechii tradiții săsești, fiind situate la poalele Carpaţilor, într-o zonă necontaminată, oferă totodată privitorilor peisaje încântătoare.

Deși este un areal viticol de mică extindere, Lechinţa are o veche și valoroasă  tradiţie  în viticultură, consolidată încă din secolul al 13-lea datorită așezării aici a saşilor veniţi din valea Rhinului şi Mosel.

Locuitori stabili ai Transilvaniei timp de aproape VII secole, saşii au rămas mai puțini aici, după ce, o parte dintre ei s-au întors în teritoriile de origine la sfârşitul celui  de-al doilea război mondial din cauza  stăpânirii comuniste.

Viticultura locală a moştenit si păstrat o puternică influenţă alsaciană şi renană în cultivarea viţei de vie.

Creşterea economică a ţării şi integrarea europeană a oferit șansa si curajul necesar investitorilor, care au readus viticultura la faima pierdută oarecum pe nedrept.

Cu respect faţă de teritoriu şi cu intenţia de a conserva patrimoniul natural am ales metoda de cultivare biologică a viţei de vie.


 

  CRAMA VALEA ASCUNSA, LOC. TEACA

Domeniul Valea Ascunsa cuprinde 20 de hectare de vita de vie,adică 93.330 de viţe, îmbăiate în câteva mii de ore de soare pe an, renăscute pe dealurile din Ascunsa, Teaca, Bistriţa-Năsăud.

 


 

  CRAMA TEODOR

La Sătmar, Răteşti, în deal stă de strajă unei vii de 12 hectare o clădire ce este visul de decenii al lui Teodor Giurgiu. Crama Teodor, clădită în localitatea Răteşti, pe soluri prielnice viţei de vie, este una dintre bijuteriile în materie de crame şi facilităţi de producţie ale zonei viticole din Dealurile Crişanei şi Maramuresului – Dealurile Sătmar.

Cu o capacitate de vinificare de 100.000 de Litrii şi multiple soiuri vinificate, Crama Teodor se bucură de un profil de activitate competitiv şi de o notorietate puternică.

Ca şi soiuri vinificate amintim: Sauvignon Blanc, Tămâioasă Românească, Riesling de Rhin, Pinot Gris, Traminer Roz, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Merlot, Cadarcă, Pinot Noir.

Nava Amiral (Flag-ship-ul) Cramei Teodor este reprezentat de către “Pinot Grigio”. Dintre premiile câştigate la competiţii amintim: Medalie de Argint in 2018 la concursul Pistonul de Aur, Brăila pentru Sauvignon Blanc 2017 şi Pinot Grigio 2017 (probe de tanc); Medalie de Bronz la concursul BASF „Povești cu vinuri românești”, 2018, faza regională Oradea, pentru Sauvignon Blanc 2017.

CRAMA HETEI

„Parintii mei m-au luat cu ei pe dealurile insorite ale Beltiugului, in via familiei, inca de cand eram doar un mic copil si imi amintesc cum asteptam cu nerabdare, in fiecare an, ziua culesului. Dupa ce am crescut, i-am ajutat sa cultive vita de vie si sa faca vinul familiei asa cum si ei, la randul lor, i-au ajutat pe bunicii mei si cum, de altfel, se intampla in familia noastra de sute de ani. Astazi, muncesc alaturi de copiii mei si imi doresc ca si generatiile viitoare sa se bucure de vinurile familiei si sa fie mandri de numele Hetei.
Pentru ca acest lucru sa fie posibil nu mai este suficient doar sa continuam traditia familiei ci este nevoie ca in cadrul unei dezvoltari durabile sa adoptam cele mai noi practici din viticultura si cele mai moderne tehnologii in vinificatie pentru ca doar asa putem creste calitatea vinurilor Hetei. Totodata, suntem obligati sa ne cladim un nume puternic, astfel incat, acesta sa le asigure urmasilor nostri un avantaj minim pe o piata tot mai competitiva.
Am extins la 15 hectare suprafata pe care cultivam vita de vie iar viile noastre au fost replantate in intregime cu soiuri nobile. Am marit cu 22 de metri crama sapata in dealul Beltiugului de familia mea acum 100 de ani si am populat-o cu butoaie de capacitate mica din stejar romanesc si francez. Vinificarea se desfasoara acum intr-un spatiu construit special ce este dotat cu tehnologie moderna si beneficiaza de controlul temperaturii. Astfel, respectam traditia dar vinurile noastre nu mai sunt traditionale si avem o afacere de familie dar nu facem vinuri de casa.”

Lászlo Hetei

  CRAMA NACHBIL

 

Crama a fost înființată în 1999 în baza unei puternice tradiții, a dragostei și puternicului angajament față de profesia de vinificator, atunci când nimeni nu credea că societatea va da dovadă de pionierat în regiune și punând bazele viticulturii de azi din nordul Ardealului.  Firma s-a dezvoltat în mod constant şi a achiziționat tot mai mult teren, ajungând la 20 hectare de la cele 2,5 iniţiale; însă munca de dezvoltare nu s-a încheiat aici, întrucât terenurile plantate în trecut şi părăsite în prezent aşteaptă încă să fie exploatate. Din păcate 25% din viţa plantată în 2006 a fost afectată de îngheţurile din luna mai, astfel că a fost nevoie de o replantare.

Paleta variată de soiuri a regiunii viticole este alcătuită din sortimente de struguri roșii precum Pinot Noir, Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Blaufränkisch şi Syrah, precum şi din soiuri albe Chardonnay, Sauvignon Blanc, Riesling de Rhin, Gewürztraminer şi Fetească Regală. Ca o curiozitate amintim că selecţia soiurilor de struguri este una deosebit de reuşită, având în vedere faptul că nu aveam experienţă cu aceste soiuri, varietățile folosite în trecut azi nu ar mai face faţă, cu excepţia soiului de struguri albi denumit GRÜNSPITZ, a cărui recultivare a reprezentat o sarcină importantă pentru noi.

Crama respectă şi cultivă moştenirea înaintaşilor, iar din acest motiv a fost importantă achiziţionarea în anul 2002 a pivniţei Károlyi (care datează din 1730), splendidă în trecut, dar aflată atunci în stadiu de ruină, ce şi-a reabilitat astfel imaginea demult apusă.

 


 

  CRAMA FORT SILVAN ( CAMAR, JUD. SALAJ)

Poziționarea geografică dealungul paralelei 47 latitudine nordică și ambiția temerară de a produce vinuri într-un climat răcoros, sunt elementele definitorii ale proiectului Fort Silvan.
Fort Silvan reprezintă astfel, "fortăreața" care apără limita nordică a viticulturii românești.
Viile noastre sunt cultivate într-un climat răcoros la limita nordică a viticulturii, dincolo de Paralela 47, unde strugurii ajung la maturitate și acumulează arome mult mai lent.
Vinurile rezultate sunt complexe și echilibrate, cu o aciditate ridicată și un pronunțat caracter mineral. Acest lucru le face să fie ideale pentru a fi servite alături de cele mai diverse preparate culinare cărora le accentuează savoarea.


 

  CARASTELEC VINERY

Crama Carastelec este prima investiție din România gândită să producă preponderent spumante și vinuri efervescente. Este situată într-una dintre cele mai vechi zone producătoare de vin din tară, în apropierea masivului muntos Măgura Şimleului, numită și insula cristalină a Transilvaniei, zonă, care se remarcă printr-un sol aparte, din care vița-de-vie își extrage mineralele necesare pentru a da naștere unor vinuri elegante, pline de finețe și rafinament.

Crama de vinuri spumante din Carastelec este prima cramă din noua generație care a fost gândită pentru a produce spumante de calitate.

Crama a apărut pe harta viticolă a României în anul 2011, când s-au plantat cei 22 ha, cu soiuri alese pentru șampanizare. Plantația compactă de pe dealul deasupra satului formează un amfiteatru natural cu expunere sudică. Spumantul CARASSIA lansat în anul 2017 este produsă exclusiv din struguri din podgoria proprie, prin selecția și îngrijirea corespunzătoare a recoltei destinată, de la tăiere, vinului de bază folosit la producerea vinurilor spumante. În acest proces este extrem de important ca prelucrarea strugurilor să se efectueze în imediata apropiere a plantației. Clădirea cramei, distinsă cu Premiul de Excelență în Construcții în 2015, a fost proiectată ținând cont de acest lucru. Clădirea funcționează cu energie verde: încălzirea și răcirea sunt asigurate cu pompe geotermale, iar consumul de energie este atenuată cu panouri solare.

 

  PODGORIA SILVANIA

Când solul și pădurile împrejurimilor tale poartă de sute de ani istoria dacilor și cetății Dacidava, atunci știi că locul pe care ai ales să crești îți va oferi tot ce are mai bun. Situată în marea regiune a Dealurilor Silvaniei, Măgura Șimleului adăpostește crama Podgoriei Silvania. Galeriile acestei crame unicate sunt aflate la 60 de metri sub stâncă și se întind de-a lungul a 3,5 kilometri, găzduind recolta uneia dintre cele mai nordice podgorii ale României.

Săpăturile arheologice făcute în această zonă au scos la iveală tezaure de monede și podoabe dacice din argint nemaiîntâlnite în țară, așa că adâncurile stâncilor nu aveau cum să nu adăpostească o altă podoabă. Primele galerii au fost săpate în stâncă acum două secole de către comunitatea evreiască a locului, grotele având rolul de a depozita și a învechi vinul localnicilor. Ulterior, datorită recoltei bogate a acestei zone viticole și nevoii de depozitare conforme, galeriile capătă rolul de cramă.

Cel mai bine păstrat secret al locului avea să fie dezvăluit, printr-o cercetare științifică, abia în anii 1960. Oamenii de știință descoperă aici o temperatură de 12 grade Celsius și o umiditate constantă, fapt care dă naștere unui soi de mucegai nobil, unic locului. Din acest moment, potențialul subteranului din Măgura Șimleului nu mai poate fi neglijat, așa că, în anii următori responsabilii locului continuă demersul început de evrei acum sute de ani și sapă o adevarată rețea de galerii în stâncile din apropiere.

Începând cu 1974, aici are loc producția vinului spumant după metoda certificată Champenoise, cu fermentare în sticlă. În această perioadă, din Măgura Șimleului pleacă anual spre export 4.000.000 de sticle către Germania, Rusia, Polonia și chiar Franța, un moment istoric de o importanță majoră și un record fără precedent pentru România de atunci. Se scrie un nou capitol în povestea vinului spumant autohton, iar mândria și priceperea celor pasionați continuă să dea roade.

Cea mai de preț podoabă a locului, microclimatul unicat din România, asigură vinului spumant al Podgoriei Silvaniei, o fermentație naturală derulată pe o perioada de 2-3 ani. Conform metodei tradiționale franțuzești, vinul este depozitat în sticle și lăsat la fermentat timp de 2 -3 ani. Vinul rămâne la maturat lent cu ajutorul unor drojdii special selecționate pentru încă o perioadă, timp în care pozițiile sticlelor trec printr-o serie de înclinații și așezări la diferite unghiuri, procedeu care poartă numele de “remuage”. Cu o aciditate mai ridicată, după fluxul de șampanizare, băutura ajunge să aibă prospețimea unică și delicată, care i-a adus recunoașterea în toată țara și dincolo de granițe.

                                                                EXCURSII PE DURATA A DOUA ZILE CU O NOAPTE DE CAZARE

CLUJ-NAPOCA – LECHINTA ( LECHBURG) – JELNA ( cazare+degustare) – ZAIG – VALEA ASCUNSA ( masa pranz) - CLUJ-NAPOCA

CLUJ-NAPOCA - SILVANIA - CRAMELE ULM ( cazare+degustare) - CARASTELEC - CRAMA TEODOR - CLUJ-NAPOCA

CLUJ-NAPOCA - TELNA - IGHIU ( cazare+degustare) - VILLA VINEA - LILIAC - CLUJ-NAPOCA